Acceptarea Radicală: O Cale Directă Spre Descoperirea Puterii Interioare

De câte ori până acum nu ți-ai dorit să fugi de tine în anumite contexte de viață? Pur și simplu nu voiai să fii acolo. Pentru mulți oameni este șocant să facă față presiunii, emoțiilor în conjuncturi nefaste.

Singurul obstacol pe care l-ai întâlnit de fiecare dată… ai fost TU! Nu ai unde să fugi de tine, însă te poți refugia în colțuri obscure ale minții și imaginației tale cu scopul de a nega.

Spiritual bypassing sau onestitate?

În metoda GRACE by Adrian Constantin Băjenaru, lucrăm cu tendințele de evadare. EVADAREA se referă la atitudinea evitantă prin care ocolești să dai piept cu realitatea neplăcută din interior și adoptarea unor practici spirituale pentru a te priva de confruntarea cu adevărul.  Adevărul poate să însemne răni și blocaje emoționale adânci, abuzuri și comportamente care produc suferință.

Acceptare radicală vs. Detașare.

În ce privește spiritualitatea indiană, în majoritatea abordărilor profesorilor și maeștrilor yoga, regăsim predominantă ideea detașarii! Însă cu timpul, prin filtrul experienței, societatea vestică, în multe zeci de ani, a realizat că atitudinea de renunțare și detașare nu funcționează în felul în care se accepta.

Este foarte confortabil să afirmi ”Eu nu sunt corpul! Eu nu sunt nici mintea!” însă imediat ce ai deschis ochii, te confrunți cu realitatea dură că ți se face foame sau că ai nevoi umane precum iubirea și relațiile intime.

Paradigma detașării funcționează doar în contexte speciale, când individul se vede chemat sau nevoit să petreacă timp solitar ori în asceză. De cele mai multe ori, vrem nu vrem, pentru că suntem oameni, ne detașăm prin reprimarea nevoilor, emoțiilor și dorințelor.

Acceptarea radicală este acel proces de a nu mai alimenta iluzia controlului și ești dispus în schimb să realizezi și să accepți fără judecată felul în care sunt lucrurile.

În călătoria vieții, întâlnim adesea situații care ne provoacă așteptările, convingerile și dorințele. Fie că este vorba despre un eșec la locul de muncă, un dezacord cu o persoană dragă sau o întorsătură neașteptată a evenimentelor, aceste momente pot declanșa o serie de emoții de la frustrare și furie la tristețe și dezamăgire.

Cu toate acestea, în mijlocul haosului, se află un concept puternic care are potențialul de a transforma modul în care navigăm prin suișurile și coborâșurile vieții – Acceptarea radicală.

Ce este Acceptarea Radicală?

Acceptarea radicală este o practică intențională bazată pe principiile acceptării și nejudecății. Conceptul a fost adus în prim plan de către psihologul budist John Wellwood la mijlocul anilor 80.

Implică îmbrățișarea pe deplin a realității așa cum este ea, fără rezistență sau negare, chiar și atunci când se confruntă cu circumstanțe dificile sau dureroase. Este vorba de a recunoaște momentul prezent cu compasiune și deschidere, de a accepta lucrurile exact așa cum sunt, mai degrabă decât cum ne dorim să fie.

Pași practici pentru a cultiva acceptarea radicală:

  1. Recunoaște-ți rezistența: primul pas către acceptarea radicală este să devii conștient de rezistența ta la realitate. Observați când vă luptați împotriva a ceea ce se întâmplă sau când vă doriți ca lucrurile să fie diferite. Această rezistență nu face decât să amplifice suferința și să te împiedice să-ți găsești pacea.
  2. Lasă controlul: înțelegeți că nu totul este sub controlul dvs. Eliberați nevoia de a microgestiona fiecare aspect al vieții voastre și predați-vă fluxului existenței. Aveți încredere că orice se întâmplă face parte dintr-un plan mai mare, chiar dacă nu este imediat clar.
  3. Îmbrățișează impermanența: Nimic în viață nu este permanent – nici bucuria, nici durerea, nici măcar cele mai provocatoare situații. Recunoașteți natura trecătoare a tuturor experiențelor și permiteți-vă să curgeți cu curenții în continuă schimbare ale vieții.
  4. Practicați auto-compasiunea: tratați-vă cu bunătate și compasiune, mai ales în momentele dificile. Oferă-ți aceeași dragoste și înțelegere pe care le-ai extinde unui prieten drag care se confruntă cu lupte similare.
  5. Reîncadrați narațiunile negative: în loc să priviți provocările ca obstacole sau eșecuri, reîncadrați-le ca oportunități de creștere și învățare. Fiecare experiență, oricât de provocatoare ar fi, are potențialul de a cultiva rezistența și înțelepciunea.

Beneficiile acceptării radicale:

  1. Pace interioară: Renunțând la rezistență și îmbrățișând realitatea așa cum este ea, Acceptarea Radicală promovează un sentiment profund de pace interioară și liniște. Nu mai risipiți energie luptând împotriva inevitabilului, permițându-vă să experimentați o mai mare calm și seninătate.
  2. Reducerea anxietății și stresului: Când încetați să rezistați realității, vă eliberați de ciclul de stres și anxietate care însoțește adesea încercarea de a controla rezultatele dincolo de influența dvs. Acceptarea radicală vă permite să abordați viața cu un sentiment de ecuanimitate, indiferent de circumstanțele externe.
  3. Reziliență sporită: îmbrățișarea realității cu acceptare și compasiune vă întărește rezistența în fața adversității. În loc să vă prăbușiți sub presiune, vă dezvoltați capacitatea de a vă adapta și de a reveni mai puternic decât înainte.
  4. Relații benefice pentru suflet: Acceptarea radicală nu numai că îți transformă relația cu tine însuți, ci și îmbunătățește interacțiunile cu ceilalți. Acceptând oamenii așa cum sunt, fără judecată sau așteptare, cultivi conexiuni mai profunde bazate pe respect și înțelegere reciprocă.

Te aștept în programul de Mentorat ”Grace by Adrian Constantin Băjenaru”

1 thought on “Acceptarea Radicală: O Cale Directă Spre Descoperirea Puterii Interioare”

  1. Foarte bun articolul și adevărat.
    Anul trecut am început să mânc mult si fără rost, lucru de ceva timp cu emoțiile și sa activat și mai in profunzime emotiile… furia, fricile de toate culorile :)) ..frica de a nu rămâne flamanda, frica că nu este destul …etc. astea îmi vin acum. Plus ce am preluat din burtica mamei, si ceea ce vine din neam ☺️
    Este un proces, si nu orice Suflet și-l asumă încă.
    Acum o săptămână am luat decizia sa țin un post de 4 zile, prin acesta mi-am dat seama că de fapt mâncam emoțional. Eu nu simțeam foamea corpului ci mancam emoțional. Plus nu hidratam suficient corpul, eram mereu obosită, nu aveam energie pe timpul zilei. Observându- mă zilnic îmi dau seama că noi de fapt mâncam după pofte sau ce avem fără să fie benefic corpului, nu după simțire. Si de aici evadarea, nu vreau să simt și mă prefac că sunt bine. Ignor mesajele corpului.
    Mulțumesc cu recunoștință 💙🫶

Lasa un comentariu

error: © Continut protejat prin Copyright!
Scroll to Top