Importanța Lineajului

Dacă un ”maestru” se ”sfiește” să numească maeștrii de la care învațat, înseamnă că acela nu este maestru pentru ca nu a știut să fie niciodată un bun ucenic.

Ce se ascunde în reticența lui? Două aspecte.
  1. mândria autosuficienței: credința limitativă că ești îndeajuns de bun și le cunoști pe toate, ba chiar disimularea iluminării prin poziționarea în postura unui ”mare maestru” precum Buddha sau Iisus. Dacă la Iisus aflăm doar despre actul Botezului în care este inițiat cu apă, putem doar să presupunem și să fabulăm dacă a mai învățat sau nu de la altcineva. Cât despre Siddhartha Gautama Buddha, cunoaștem că a avut mulți profesori și a fost antrenat în varii discipline de meditație, inclusiv yoga;
  2. teama că cineva ar putea fi considerat deasupra lui: aici intervine fragilitatea unui ego mult prea mare și sensibil. ”Dacă eu afirm față de ceilalți că X m-a învățat această tehnică, atunci X ar putea fi considerat mai bun decât mine.” Rezultatul?  Prefer să ascund și să mă furișez atribuindu-mi mie însumi metodele pe care le predau mai departe. Aceasta este gândirea discursivă tipică în această situație.
Tu ești recunoscător față de oamenii de la care ai învățat? Este absolut minunat să mulțumim oamenilor care au trecut prin viața noastră și au clădit bazele și fundația a ceea ce suntem azi. Nimeni nu s-a născut învățat! Sinceritatea de a accepta că vorbim o limbă asimilată prin contactul cu părinții și educatorii noștri ar fi necesar să se reflecte în smerenia de a recunoaște că avem cărămizi teoretice și practice preluate de la profesorii și maeștrii noștri spirituali.
Când ne recunoaștem lineajul din care facem parte, avem suportul și susținerea energetică necesară predării și răspândirii acelor valori. Dacă le negăm, este ca și cum ne-am arăta doar fructele de pe coroana copacului dar am tăia rădăcinile. Fără rădăcini, orice copac se ofilește și cade în bătaia vântului.
Unele lineaje datează cu mii de ani în urmă și au o putere fascinantă de transmisie, din trecut, în prezent, spre viitor. Un discipol autentic nu-și va însuși spusele maestrului ci le va filtra prin propria sa discernere. Nu poți depăși un maestru pe care nu l-ai ascultat sau pe care nu îl recunoști și nici nu poți preda mai departe lecțiile pe care tu însuți nu le-ai învățat.
Un profesor înțelept, rămâne un discipol perseverent toată viața.

Lasa un comentariu

error: © Continut protejat prin Copyright!
Scroll to Top